Repara asta!

I-am spus inainte sa plece doar :'Repara asta!'. I-am urlat in ureche,dar degeaba.
 Ma auzeam pe mine si cioburile ce se asterneau pe podea. 
Usa pe care plecase intredeschisa si pasul sau grabit,nici urma de tristete...doar urme de orgoliu.
Era totul atat de ireal,umbre si zambete reci umpleau aerul si razele soarelui imi pareau din ce in ce mai cenusii. Nu ramasese decat un joc de sunete si culori din care nu puteai distinge decat dezamagire...durere.
 Nimic nu ramasese neacoperit de ceata. Inca mai simt gustul lacrimilor mele,atat de sarat! Nu intelegeam ,credeam ca e o greseala.Speram ca nu sunt eu aceea care trebuie sa-si poarte sufletul facut bucati,ca nu sunt eu aceea care trebuia sa piarda. 
Cuvintele acelea ce le auzeam in ecou au distrus iubirea. Inca mi le amintesc,chiar si timpul care curgea atat de incet,aerul greu,camera goala,rana adanca si soarele ce-mi mangaia fata.
M-am trezit dimineata si soarele-mi scalda parul intr-o mare de lumina si caldura,menite parca sa-mi umple golul din privire si din suflet. Nu stiam cum sa repar eu asta. Nu eu trebuia sa fac asta ....

Nu stiam cum poate traii cineva cu o asemenea tristete.Dar am crezut ca dezamagirea se vindeca...

 Am supravietuit pentru ca am avut credinta...

Rabdare!

Răbdare! Aici, pe Pămînt, fiecare trebuie să înveţe să aştepte.Călăuză, nu uita, îţi va fi întotdeauna IUBIREA.
Nimeni nu te va însoţi în întunericul peşterii.Nu te lăsa cuprins de frică.
Totul stă în puterea şi credinţa ta!
Cand ajungi in pestera incepi să păsesti pipăind pereţii cu mîinile. De sute de ori vei fi nevoit să te întorci in cotloanele înfundate. De sute de ori îti vei simţii picioarele alunecîndu-ti în gol. Cîteodată vei avea impresia că te mişti în cerc. Lupta-te cu disperarea, cu deznădejdea care-ti îngrozesc sufletul. Nu te lăsa pradă lor, altfel or să-ţi secătuiască puterile. Fii mereu tu însăţi!"Opreste-te, respira adînc şi porneste mai departe".
Întunericul este o altă formă a luminii!Lacrimi fierbinţi iti spala ochii...
Te intrebi :''Cum să transformi bezna în lumină?"Caută Lumina în tine,  nu în afara ta, dacă vrei cu adevărat să o vezi şi să nu o pierzi niciodată…
Iar cel care îşi vede Lumina zidită în propria inimă nu poate fi înfrînt de nimic!
E liber doar cel care face binele. Binele se află sădit în fiece fiinţă. Trebuie numai să-l laşi să dea roade şi să-l împarţi cu ceilalţi, aşa cum izvorul împarte tuturor apă curată.
În lumea în care te afli, umbra însoţeşte lumina, noaptea se plimbă în urma zilei, noroiul trăieşte ca să hrănească floarea. Lumea e o continuă devenire, de aceea trebuie să înveţi să eliberezi ce este curat. Căci întotdeauna acolo unde apare o umbră, există în mod sigur şi o mare lumină. 
Leacul se află în inima Răului şi fiecare bătălie te face mai puternic!

TEQUILA CHÍ-LA

 Y- Du-te dracu',la ce te uiti?
Z- Când o să-ţi dai seama cât de puţin eşti făcută pentru asta?
Y-Ei asta-i buna! Ha ha ha ! Poţi să rămâi, şi să vezi cât mi-e de bine... Nu te purta de parca m-ai cunoaste.
Z-Proasto!
- ....
Y-Niste  te... te...TEQUILA?

Z- Nu te-ai săturat să încerci să repari oamenii?
Y-E vina lor!
Z-Ce spuneai tu despre dragoste?
Y- Daca mi-as amintii...   Ce bine arata paharu' asta ... Ce ziceai despre dra..dragoste... ?Ah tequila...
Z-Recapitulare,vrei?

Y-Unde-i chelneru' ala ? Unde-a disparut? Ich!  Al dracului ...
Z-Proasto! Ce crezi despre 'el'?
Y-Despre chelner?Trebuia sa ramana pe-aproape ... inca un pahar... doua ...trei ... da' cat ziceai ca-i ceasu'?
Z-Nu poţi să ascunzi ceva acoperindu-l cu lucruri la fel.
Y-Ceasu'?
Z-Încerci să îngropi un cadavru în alte cadavre, proasto!
Y-Prostule! Reţine, ma reîndrăgostesc în lipsă.
Z-Eşti, deci, supărată.
Y-Sunt doar dezamăgită!Unele lucruri au fost aşa cum lumea zicea c-or să fie. Doar unele. Prea puţine, însă. Uită-te in ochii mei şi vezi cât de puţine.
Z-Nu ştii să ierţi.
Y-Rahat! Mult prea metaforic.
Z- Mâine ai să-i iubeşti la loc, pe fiecare.

                                      

                                                                        

Singuratate

     Singuratatea . Cum simt eu singuratatea? Ca pe o  goliciune inzecita.
 Este acea clipa cand ma privesc inauntru,privesc in afara ... si raman pe ganduri. Este un moment cand raman eu ,cu mine si-mi apare pe fata un zambet de resemnare, o intelegere tacita facuta cu mine insami. Este o asteptare continua .
Uneori tind sa cred ca singuratatea pentru mine inseamna si usurare. O intalnire de calitate cu mine,cu temerile sau ranile mele.
Timpul necesar pentru a-mi castiga increderea in mine .
Uneori simt ca nu sunt pregatita pentru a ma complace in aceasta stare de sihastrie,insa imi dau treptat seama ca eu sunt singura .
 Ma uit in jurul meu si nu vad decat oameni preocupati de vietile lor,de probleme,griji sau lipsuri. In agenda telefonica nu apar decat oameni care, probabil ,nu m-ar intelege sau care se bucura de singuratatile lor. ...
Da,cum am putut sa uit?!
Eu mi-am dorit sa fie asa,uneori ...
''Casa mea''? un loc retras pe unde oamenii nu umblă deloc sau trec foarte rar.
  Sau poate ca asta este natura mea umana ... Da ,asta trebuie sa fie!
Singuratatea este a doua mea casa.
Loc retras pe unde oamenii nu umblă deloc sau trec foarte rar.


                        Noaptea trece si incepe o noua zi...